Intro: | Bb F| Bb F| Strofa: | Bb F| Bb F| Dm| Eb| Refren: | Bb| Gm| F| Eb| Cantecul asta-i o poveste destul de intalnita este include pixuri si foi scrisori rupte uneori asa statea, la birou scria era tot ce avea putea face altceva n-o s-ajungem prea departe totusi vreau sa cred ca poate imi spunea, iesind din scoala la anu' plec in capitala am sa uit de tot da, am sa uit de tot si-am sa-ti fiu doi pasi in spate de unde vin, nu sunt nici ploi nu sunt nici nori, da de unde vin, iarna nu e chiar atat de rece, da ne-am vedea in spate la universitate n-ai intarziat vreau sa vii pe la sapte primavara isi arata fata si totusi tu nu esti acum in fata mea sa fie oare vina mea nu vreau sa crezi ca ma plang insa te am prea des in gand asteptam, doar un dram de simpatie desi chiar doare asta-i ultima scrisoare nu mai astept raspuns la aceasta intrebare as vrea sa stii c-au fost si sunt 300 de km intre noi as vrea sa stii ca nu mai meriti nici sarea din coltul unui ochi la fereastra mea, eu si tigara si-aceleasi remuscari poate o umbra-n spate ce-ar fi putut fi a ta sa se-aseze langa a mea e vina mea sa imi spuna cineva hai! n-o sa vin la sapte n-o sa-ti mai stau in spate n-o sa-ti mai stau pe cap am dat tot ce era de dat ai sa te-ntinzi pe spate si-n urechi doar soapte ai sa-ntelegi a fost numai vina ta e numai vina ta e numai vina ta. |