Capo I Intro: Bm B7 Em Am Ce simțământ ciudat, să simți deodată D G G7 Că-ntregul cer în ochii tăi se-ngână, C F#7 Să vrei să îngenunchi la tine-n țară B7 Și apă să îți scoți dintr-o fântână. Atâta tot, din când în când ajunge, Când frica dinspre lume te cuprinde, Să știi că ai fântâna ta acasă Și-n suflet să te ningă vechi colinde. Em Am Refren: Ce mici pretenții, tristă bucurie, D G O sabie din teacă iat-o scoasă C D x2 Și tu te amăgești cu adjective B7 Și cu fântâna dulce de acasă. Au decăzut plăcerile moderne, Trifoi cu patru foi se mai cultivă, Cu ciutura fântânii leorpăi apă, Aprins de-o bucurie primitivă. Pământ netot, îmi vine să te huidui, De boala care, iată, nu-ți mai trece, Să scot găleata grabnic din fântână Și să ți-o torn în cap, cu apă rece! Em Am Refren: Ce mici pretenții, tristă bucurie, D G O sabie din teacă iat-o scoasă C D Și tu te amăgești cu adjective B7 Și cu fântâna dulce de acasă. Em Am Ce mici pretenții, tristă bucurie, D G O sabie din teacă iat-o scoasă C D Și tu te amăgești cu adjective B7 Em Și cu fântâna dulce de acasă. Outro: Em Am / D G / C D / B7 |