E -0--0-3-5-7--0--0-7-3-5--0--0-3-7-5--0--0-7-5-3- De cum ne-am cunoscut eu am simţit că eşti O femeie de treabă şi-am vrut să mă iubeşti. Noi ne-nţelegem de minune, numai că tu nu ştii, Că de fiecare dată ai uitat să vii. Da de ce (de ce ce?) te chem şi tu nu vii şi de ce (de ce ce?) te-ntreb şi tu nu ştii Da de ce (de ce ce?) eu vreu şi tu nu vrai Crezi că n-am curajul? Crezi că nu mă tai? Iubita mea, eu te aştept Cu muşchiu scos, şi păr pe piept şi ca să vezi cît te iubesc Pe poarta ta mă iscălesc: Em G A Em G A Dunitru!!! Dunitruuuu!!! Dunitruuuuuuuu!!!!!!! Doamne, dă-mi, te rog, cuţite lungi, că Vreau să mi le bag adînc în şunci, şi Bagă-mi, Doamne, furca-ntr-un picior, ca Să plîng că mă doare, să plâng că mi-e dor, Să plîng pînă vine Adelin Petrişor, ca Să mă deie mort la televizor, şi Atuncea o să-mi scot un maţ prin haină, Ca să iasă ştirea cît mai faină. Vreau să mor din amor ca Jose Armando Crestat regulat ca un caiet dictando, C-un cuţitaş de os, să mă tai duios. Să vadă tot satul c-am ştiut să mor frumos. Deja simt un văl cum se pune pe faţă Deja casa ta parc-o văd ca prin ceaţă, Uăi, da’ casa fetei nu era mai lată? Văleu! Iarăşi m-am tăiat la altă poartă! |