Bm Pe langă plopii fără soţ F# Bm Trec anii cu încetul Bm şi ei ar fi aproape toţi F# Bm De n-ar lipsi poetul. D A El nu a fost nici cand era Bm F# Doar trecătoare copii F# D Împrejmuiau absenţa sa Em Bm şi fără soţ toţi plopii. D A La locul lor toţi plopii sunt Bm F# Foşnind cu tot firescul F# D Dar n-au nici sens şi nici cuvant F# Bm Lipseşte Eminescu. Refren: Bm Em Aşa suntem toţi A D Destinul ne-arată Bm Em Doar plopi fără soţ F# Bm Cu soţ niciodată. şi primăria-i are-n stoc şi-i numără întruna Dar nu-i mai bate nenoroc şi nu-i foşneşte luna. Nici primăvara nu dă sens N-au vară, iarnă, toamnă În jurul lor e-un gol imens Ce Eminescu-nseamnă. Iubita e acum pămant Pe care-aleargă manjii Sau a ajuns o frunză-n vant Într-unul dintre danşii. Refren Mai bine nici să nu-i vedeţi Sunt nişte plute oarbe Numai poetul din poeţi În cer îi reabsoarbe. Bat cat mai trist un gand din toţi Frunzişul veştejescu-l Pe langă plopii fără soţ şi fără Eminescu. Bat cat mai trist un gand din toţi Frunzişul veştejescu-l Pe langă plopii fără soţ şi fără Eminescu. Refren Versuri Adrian Paunescu, muzica Emilian Onciu. |