I. C F C G Cerul mi-a deschis oborul, lerui , Doamne, ler, F C G C Au pornit cu plugușorul, îngerii prin cer. C F C G Merg cu pluguri de oglindă și de giuvaer, F C G C Toți luceferii colindă, lerui, Doamne, ler. II. Am F C G Vântul suflă cu lumină, lerui, Doamne, ler, Am F C G În buhai de lună plină, legănat în ger. I. Patru heruvimi cu glugă albă de oier, Sub ferești colinde-ndrugă, lerui, Doamne, ler. N-au venit cu grâu la poartă, ci au rupt din ger, Stele mari ca să le-mpartă, lerui, Doamne, ler. II. Și-ngustat de roade grele, lerui, Doamne, ler, Va fi câmpu-un cer de stele, tolănit sub cer. I. Numai tu aștepti în tindă, leru-i Doamne, ler Suflete fără colindă și fără prier. Niciun cântec alb nu vine, fâlfâind mister, Cu o stea și pentru tine, leru-i Doamne, ler. |