Tudor Gheorghe - Doamne, dacă-mi ești prieten

G(III)                  Am(V)
Doamne, dacă-mi eşti prieten,
                     G(III)                  
Cum te lauzi la toţi sfinţii,
                      Am(V)
Dă-i în scris poruncă morţii
                     G(III)                  
Să-mi ia calul, nu părinţii.


Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Nu-mi mai blestema ursita,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu iubita.


Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Cum mi-s florile câmpiii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu copiii.


Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Cum susţii în gura mare,
Moaie-ţi tocul în cerneală
Şi-nainte de culcare
Dă-i în scris poruncă morţii,
Când şi-o ascuţi pumnalul,
Să-l înfigă-n mine, Doamne,
Şi să-mi lase-n viaţă calul.

Transpunerile de pe acest site reprezintă viziunea personală a utilizatorilor asupra pieselor.
0cb8ce9763a673c96c8c7317adcd6b5a
f7e9d1d2-ebba-44ba-8198-e810bddf71a6