Tudor Gheorghe - Rapsodii de primăvară

G              
Sus pe câmpul amorțit,
                  Am
A trecut în taină mare,
                 Cm
De cu seară, risipind
                 G
Şiruri de mărgăritare
                Am
Din panere de argint,
                  Cm
Stol bălai de îngeraşi,
               G
Cu alai de toporaşi,

Primăvară, cui le dai,
                  Gm
Primăvară, cui le laşi?


Se-nalţă abur moale din grădină,
                            D
Pe jos pornesc furnicile la drum,
     Cm                 Gm
Acoperişuri veştede-n lumină
            D                    Gm
Întind spre cer ogeaguri făr’ de fum.


Pe lângă garduri s-a uscat pământul
                            D
Şi ies gândacii Domnului pe zid,
             Cm         Gm
Ferestre amorţite se deschid
                     D     Gm
Să intre-n casă soarele şi vântul.


Cm
De prin balcoane și coridoare
Gm
Albe tulpane fâlfâie-n soare,
Cm
Ies gospodinele, iuţi ca albinele,
Gm                                    x2
Părul le flutură, toate dau zor,
Cm            Gm
Unele mătură, altele scutură
D                          Gm
Colbul din pătură și din covor.


G
Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,
                            Am
Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii,
                           G
De teamă să nu-i cadă la picioare,
D                                 G
Din creştet, vălul subţirel de floare,

Că s-a trezit aşa de dimineaţă,
                           Am
Cu ramuri albe şi se poate spune
                         G
Că-i pentru prima oară-n viaţă
D                            G
Când i se-ntâmplă-asemenea minune.


                                       D   D7
Un nor sihastru adună-n poală argintul tot,
                                   G
Cerul e-albastru ca o petală de miozot.


Soare crud în liliac,
                   Am
Zbor subţire de gândac,
        Cm                    x2
Glasuri mici de rândunici,
   G
Viorele şi urzici.


Gm
Primăvară, din ce Rai
                D
Nevisat de pământeni
                     A#
Treci cu mândrul tău alai
                   Gm
Peste dealuri şi poieni?


Pogorâtă pe pământ
                     D
În mătăsuri lungi de vânt,
                  A#
Laşi pe dealurile vii,
                   Cm
Galbeni vii de păpădii,
D
Bălţi albastre şi-nsorite
               Gm
De omăt topit abia,
Cm
Iar pe dealuri, amorțite,
D              Gm
Arături de catifea.


                       D
Şi porneşti pe deal în sus
                  Gm
După iarna ce s-a dus,
                   D
După trena-i de ninsori
               Gm
Aşternută pe colini,
                   Cm
Șiruri ’nalte de cocori,
                 Gm 
Călăuzii cei străini,
                  Cm
Îţi îndrumă an de an
                   Gm
Pasul tainic şi te mint,
               D
Cât ţinutul diafan
                  Gm
Al pădurilor de-argint.


Iar acolo te opreşti
                   D
Şi doar pasul tău uşor,
Cm              A#
În omăt strălucitor,
             Cm
Lasă urme viorii
                 D
De conduri împărăteşti
                Gm
Peste albele stihii,
     D          Gm
Primăvară, unde eşti?


G              
Sus pe câmpul amorțit,
                  Am
A trecut în taină mare,
                 Cm
De cu seară, risipind
                 G
Şiruri de mărgăritare
                Am
Din panere de argint,
                  Cm
Stol bălai de îngeraşi
               G
Cu alai de toporaşi,

Primăvară, cui le dai,
                        D7(V) G
Primăvară, cui le laşi?

Transpunerile de pe acest site reprezintă viziunea personală a utilizatorilor asupra pieselor.
eb8b5d0260ba4773994d375678afdd43
f7e9d1d2-ebba-44ba-8198-e810bddf71a6