Am F Pe lângă plopii fără soț E Am Trec anii cu încetul F Și ei ar fi aproape toți, E Am De n-ar lipsi poetul. C/G Dm El nu a fost nici când era, Am Doar trecătoare copii E Dm Împrejmuiau absența sa G C/G Și fără soț toți plopii. Dm La locul lor toți plopii sunt, Am Foșnind cu tot firescul, E Dm Dar n-au nici sens și nici cuvânt, E Am Lipsește Eminescu. Am Dm Refren: Așa suntem toți, G C/G Destinul ne-arată, x2 Am Dm Doar plopi fără soț, E Am Cu soț niciodată. Și Primăria-i are-n stoc Și-i numără întruna, Dar nu-i mai bate nenoroc Și nu-i foșnește luna. Nici primăvara nu dă sens, N-au vară, iarnă, toamnă, În jurul lor e-un gol imens Ce Eminescu-nseamnă. Iubita e acum pământ Pe unde-aleargă mânjii Sau a ajuns o frunză-n vânt Într-unul dintre dânșii. Refren: x2 Mai bine nici să nu-i vedeți, Sunt niște plute oarbe, Numai poetul din poeți În Cer îi reabsoarbe. Bat cât mai trist un gând din tot, Frunzișul vestejescu-l, Pe lângă plopii fără soț Și fără Eminescu. Bat cât mai trist un gând din tot, Frunzișul vestejescu-l, Pe lângă plopii fără soț Și fără Eminescu. Refren: x2 |