Intro: E D A E E El și-a dorit să fie deputat, D A E La fel de mult cât se dorise tată D A E Și cum nu renunțase la cravată, D A E A fost foarte lesne remarcat. El și-a dorit să fie senator, Nu pentru-a profita de conjunctură, Dar el de mic fusese bun de gură Și-acum se simțea răspunzător. El și-a dorit să fie doar primar, Așa, vreo șapte, opt sau nouă luni, Cât să nu sară-n ochi pe la stăpâni Că s-a-ngroșat prea tare-n buzunar. Solo: E D A E / D A E El și-a dorit să fie, negreșit, Recunoscut academician, A scris ceva de mână într-un an, Apoi s-a plictisit și-a reușit. El și-a dorit să fie prim-ministru Și cum din fire nu era obtuz, Și-a cultivat un timp pe la Toulouse Disprețul poliglot pentru sinistru. El și-a dorit să fie președinte Chiar înainte de-a ne fi născut Și dacă până-n mai nu s-a putut, Se va putea din iunie ‘nainte. Solo: E D A E / D A E Eu mi-am dorit, ba chiar am și visat, O zi când o să pot să-mi fiu egal Și ziua a venit, eu am rămas tot cal Pe care-un alt stăpân l-a-ncălecat. Cum eu am fost mereu mai nărăvaș, Nu știu pe unde scot acum cămașa, Urăsc zăbala și nu vreau cravașa Stăpânului cu dreptul de urmaș. |