Intro: C G x2 G C Sus pe uliți, jos în piete, G Arși de focul dragostei, C I-au dat glasul de tristețe G Văcăreștii, câteșitrei. D Și trecând pe poduri sparte, Bm C Prins de-al dorului alean, G D A lăsat râsul deoparte C G D Și-a oftat și Anton Pann. G D Refren: Tu, București, oraș al poeziei, G D Grădina mea cu mii de trandafiri, G D Ademenești poeții tăi să-ți scrie C G Balada neuitatelor iubiri. Eminescu, dus de gânduri, Pe sub plopii fără soț, A trecut în multe rânduri, De-l știau vecinii toți. Scris-a o romanță nouă Minulescu-ndrăgostit Despre orașul în care plouă Și iubita l-a mințit. Refren: Astăzi, eu mă-ndemn cu mersul, Pe romantice alei, Să-i șoptesc iubitei versul, Îmbătat de flori de tei. În oraș se pregătește, De pe-acum, un nou decor Unde-un alt poet, firește, Va cânta și el de dor. G D Refren: Tu, București, oraș al poeziei, G D Grădina mea cu mii de trandafiri, G D Ademenești poeții tăi să-ți scrie C D Balada neuitatelor iubiri. |