Em B7 Eu, care vroiam întruna alt şi alt decor B7 Em Eu, care spuneam prea lesne şi oricui „Mi-e dor” Am Em Abia când a plecat plângând şi n-a mai fost a mea B7 Em M-am îndrăgostit numai de ea Eu, care veneam acasă c-un surâs formal Monoton spunând acelaşi monolog banal A plecat, mi-am zis, sunt liber, dar n-a fost aşa O iubeam numai pe ea Refren: Am Em Simt că fără ea nu pot respira B7 Em E Casa e pustie fără ea Am G În ce-aş putea eu să mai cred acum B7 Em Aş da orice s-o mai întorc din drum Am zărit-o pe o strada pentru-o clipă doar Să-i vorbesc şi să m-apropii era în zadar Ea, care m-astepta plângând când eu uitam să vin Mă privea acum ca pe-un străin A trecut atâta vreme de când a plecat Dar abia acum mi-e dragă cu adevărat Abia acum când locuieşte doar la mine-n gând O iubesc mai mult decât oricând |