Octavian Bud – Lucrul Cosasului

Contribuție:  tarogilbert


	                              
Iar incepi să plângi când se-aude o coasă
	          	              
şi abia îţi   pooorţi      dorul de acasă
	                          
Eşti un om modern mintea ţi se-ncurcă 
	                              
Dar ai chef să-nvarţi       fânul  într-o furcă

	                     
Dacă Dumnezeu a lucrat vreodată
	          	                      
El a fost     cosaş             după cum se-arată

Ploaia dinspre munţi îţi tot face semne
Te îmbraci urât mergi să-ncarci la lemne
Eşti din nou străin lacrima e gata
Mama din mormânt strigă înspre tata

Frigul părintesc îl păstrezi în oase
Pân’ la Dumnezeu fânul n-o miroase
Urma ta din veac înfloreşte moale
Moşii tăi ating vârful coasei tale

Cât mai ai şi tu înc-o vară, două
şi-ai să intri-n fân cu-n transport de rouă
Coasa pe pământ trage-o omeneşte
Iar de sus din cer Dumnezeu coseşte

Folk  

Pentru a putea vota sau adăuda comentarii, e nevoie să te autentifici sau înregistrezi .

Acorduri