G Em 1. Când nu mai am nimic, încep să mă ridic C G D Spre lumea cu poveşti şi tot mai dragă-mi eşti Când visurile cad în găuri mari de iad În primăveri gândesc speranţă să găsesc Bm C R: Pe toate câte-au fost G Bm Pe toate câte-ori fi C Le-ncape jocul vieţii G D În mii şi mii şi mii 2. Când zilele se duc, mai iute mă aduc În timpul care-a fost, ne-a prins şi fără rost Cum se rupeau din gând iluzii mari, arzând Ce bine lumină tristeţea mea şi-a ta 3. Pe câte întâlniri, pe câte amăgiri Pe câte străzi ne duc izbânzile ce fug Pe care vorbe ştim să nu le ticluim Când adevăr rostim în ura ce-o gândim |