Intro: Dm F E Am Dm E Dm F E Am Dm Am E Am E Am E Un ţigan avea o casă, mama mea, Dm E doi copilaşi şi-o nevastă - Dm F E Am ţiganca era frumoasă Dm E de-i făcea lumină-n casă, Dm F E Am ţiganu’ cam urâcios, Dm Am E Am E u-râ-cios şi mofturos… Mai venea şi noaptea beat, mama mea, şi-şi bătea nevasta-n cap - ţiganca s-a supărat, şi-a luat drumu’ şi-a plecat, şi-a plecat la Calafat, c-un boier s-a măritat. Plânge Leana şi Tincuţa, of of of, plâng mereu dupã mãicuţa, ţiganul s-a întristat, după ţiganc-a plecat, ani de zile-a colindat şi-a găsit-o-n Calafat. Trecând pe lângã o poartã, mama mea, copilaşii-au chiuit: uite-o, taică, pe măicuţa, uite-o colo pe terasă, uite-o colo pe terasă, stă cu boierul la masă! Ţiganca când i-a văzut, mama mea, tot părul din cap şi-a rupt! n-a mai vrut nici avuţie, nici un fel de bogăţie că s-a-ntors cu ei acasă şi de-atunci e mai frumoasă. |