Am 1.Sa mergem amândoi la strâns de fân Dm Si soarele sa ne luceasca-n coasa E Din când în când în urma sa-ti ramân Am Ca sa te vad aprinsa si frumoasa. Pe fondul verde sa te decupez Un fel de nimfa cu picioare brune Si-n patima magneticei amiezi Eu sa îmbratisez ce nu pot spune. 2.Acolo unde nu mai e cuvânt Si sângele începe brusc sa fiarba Sa cad asupra ta ca trunchiul frânt Si-n dragoste sa ne îmbracam în iarba. Si sa mirosi a soare si trifoi Si sa te-ntorci în paza umbrei mele Si sa simtim tot cerul peste noi Si gargarite clinchetind pe piele. 3.Si lenes scuturându-ne de fân Sa trancanim un soi de amanunte Din cele ce pe buze mai ramân Când se arata ploaia dinspre munte. Si sa uitam si noi într-adevar Din forma noastra peste clai ramasa Iar tu sa-ti aranjezi zburlitul par Privindu-te în luciul blând de coasa. |