Intro: D Dsus4 D / D Dsus4 D Dsus2 D x2 D A Lotca vieții o îndeamnă vântul, G A D A Țărmul este încă la un paaas, D A Ce ușor s-a rupt de noi pământul, G A D Cât de greu ne-am rupt de ce-a rămas. Hai, întindeți pânzele sub briză, Vom zbura perfect spre răsărit, Nu ne-așteaptă-n drum nici o banchiză, Avem drum deschis spre infinit. D G D Refren: Bun-rămas, bun-rămas, bun-rămas, A D D7 Mai avem fițuici prin buzunare, G D Bun-rămas, bun-rămas, bun-rămas, Em A D Em A D Ne așteaptă teza cea mai mare! Lotca vieții o izbește valul, Țărmul e o geană-n nesfârșit, Hai, prieteni, ridicați pocalul, Copilăria noastră s-a sfârșit! Marinari cu brațe de aramă, Navigăm sub soarele-arzător, Infinitul înspre el ne cheamă Și de infinit ne este dor. Refren: Lotca vieții o mănâncă sarea, Țărmul nu mai este nicidecum, Ca un vis ne arde înserarea, Tinerețea-i pasăre de fum! Ce ne-așteaptă dincolo de ape? Alte ape greu de străbătut, Cât amar în lotca noastră-ncape, Cât amar mai este de-ncăput. Refren: Lotca e de-acuma argintată, Asfințitul i-a croit veșmânt Nu mai bate-n pânza-i fermecată Nici o boare, niciun strop de vânt. Mi-amintesc de școala de-altădată, Felinar sculptat de Dumnezeu, Unde-i, prieteni, lotca fermecată, Unde-s, Doamne, anii de liceu? D G D Refren: Bun-rămas, bun-rămas, bun-rămas, A D D7 Mai avem fițuici prin buzunare, G D Bun-rămas, bun-rămas, bun-rămas, Em A D Em A D Ne așteaptă teza cea mai mare! G D Bun-rămas, bun-rămas, bun-rămas, A D D7 Mai avem fițuici prin buzunare, G D Bun-rămas, bun-rămas, bun-rămas, Em A D Ne așteaptă teza cea mai mare, Em A D Ne așteaptă teza cea mai mare, Em A A# C D Ne așteaptă teza cea mai mare! |