Strofa I D Ajung în gară-i atâta lume, E Miroase a fier şi a ţuică de prune D Miroase-a fum şi a ploaie mocnită, E Şi-a călători cu mintea odihnită D Iar printre zeci de sacoşe pline, E M-am strecurat să te aştept pe tine F#m E Am rămas fără glas, D A-ntârziat doar un ceas Refren: A E D E Vine trenul, Vine trenul care A E D E Mi te-aduce de la depărtare F#m E A D E N-am răbdare, vreau să fim iar amândoi D F#m E Şi o să vezi apoi A E D E Vine trenul, mi-e foame de tine, A E D E Şi aduce o parte din mine, F#m E F E A Acceleratul Unu nouă trei doi Strofa II D S-a animat întreg peronul, E Am dat din coate ca tot omul, D Ca să ajungă în locu' în care, E Se calcă toată lumea în picioare. D La trei vagoane mai în spate, E Eu te zăresc şi inima îmi bate. F#m E Te doream, şi visam, D Să-mi dai bagajul pe geam. pentru că A E D E Vine trenul, Vine trenul care A E D E Mi te-aduce de la depărtare F#m E A D E N-am răbdare, vreau să fim iar amândoi D F#m E Şi o să vezi apoi A E D E Vine trenul, mi-e foame de tine, A E D E Şi aduce o parte din mine, F#m E F E A Acceleratul Unu nouă trei doi. F#m E Te doream, şi visam, D Să-mi dai bagajul pe geam. Pentru că A E D E Vine trenul, Vine trenul care A E D E Mi te-aduce de la depărtare F#m E A D E N-am răbdare, vreau să fim iar amândoi D F#m E Nu mai privi-napoi! A E D E Vine trenul, mi-e foame de tine, A E D E Şi aduce o parte din mine, F#m E F E A Acceleratul Unu nouă trei doi. F E A Unu nouă trei doi |