Florin Săsărman - Coboară iarna

Intro: Em   x3


Em             G                  Am
Coboară iarna, Ursa tot mai adânc se pleacă
D                                G    B7
Şi inimile noastre se-nvăluie în nori,
Em                   G             Am
Ca pe-o tocită spadă bagi sufletul în teacă,
D                                G    B7
Cu umbrele durerii viaţa să-ţi măsori.


Cât au crescut de-nalte, aproape pân'la frunte,
Încetineala vremii viclene te-a minţit,
Tu ai crezut că timpul în faţa ta e-o punte 
Şi el era chiar valul ce-n urmă te-a-nghiţit.


              Am                                    Em
      Refren: O, de-ai putea nu polul cu umărul să-mpingi,  
                   B7                          C           B7  E7
              Ci-n gânduri, ca-ntr-o lampă, să sufli să le stiiingi,
              Am                                    Em
              O, de-ai putea nu polul cu umărul să-mpingi,  
                   B7                          C     B7    Em
              Ci-n gânduri, ca-ntr-o lampă, să sufli să le stingi!



Interludiu: C B7 Em   x2


Mai e vreun ţărm la care ai fi ieşit înot,
Greşeala să-ţi răscumperi cu-o cât de grea dobândă?
Ori s-a sfârşit aicea și doar ce-a fost e tot?
Căci, iată, vine-ngheţul, grăbit ca o osândă!


      Refren: O, de-ai putea nu polul cu umărul să-mpingi,
              Ci-n gânduri, ca-ntr-o lampă, să sufli să le stingi
              O, de-ai putea nu polul cu umărul să-mpingi,
              Ci-n gânduri, ca-ntr-o lampă, să sufli să le stingi!


Outro: C B7 Em   x3
6Ld5REUUAAAAAA1PBEDya2BDGnf5rYKeKnmYm4Cz
f68bb49f031afa380fb4830e608df99f