Mircea Baniciu - Avionul

  • Contribuție:  cantafabule
  • Ultima actualizare: 10.08.2016
Intro: E  x16


   A
M-apropii de-o aripă, emoția mi-e-n suflet
   D
Și gândul la-nălțime în minte îmi pătrunde,
    E
Sui treptele în grabă, avionul mă privește,
   A
M-așez la fereastră și soarele-ncălzește.


Nerăbdător din fire, primul motor pornește
Și vuietul său aspru în inimă-mi lovește,
Pornește și al doilea, simt forța ce va-mpinge
Dorința mea, în viteză drumul îl voi parcurge.


                     D
      Refren: Iar avionul,
                     G
              Iar avionul,
                     C
              Iar avionul
                  F             E
              Din loc se desprinde.


Măsoară pista albă încet și tot mai iute,
Pe brațele-i uriașe, în vânt desfăcute,
Se sprijină și-n aer deodată mă trezesc
Cu păsări alături pe-aripi călătoresc.


Îi simt întreaga forță și munții sunt pe dată
Copii mărunți în adâncul de sub aripa dreaptă,
Orașele imense atât de mici îmi par,
Din zborul la-nălțime-mi sunt oferite-n dar.


      Refren: Iar avionul,
              Iar avionul,
              Iar avionul
              Se-nalță, se-nalță, se-nalță.


   A
Prietenoși sunt norii, ce buni îmi par acum,
   F
În forme luminate de soarele cel bun,
     C
Jos, ape mici și stranii, cu străluciri prelungi, 
   Bm                            E
Se sting, se-aprind grăbite-n multicolore dungi.


Mă-ntorc în zbor spre casă și timpul lung îmi pare,
Aș vrea să stau la masă cu prieteni, flori și soare,
În casa ce-o știu bine, cu zâmbetul cel drag
Să-l știu pe fața fetei ce mă așteaptă-n prag.


Solo: A D E A  x2


      Refren: Iar avionul,
              Iar avionul,
              Iar avionul
              Se-nalță, se-nalță, se-nalță.


Solo: A D E A  x5
6Ld5REUUAAAAAA1PBEDya2BDGnf5rYKeKnmYm4Cz
12cf19a00856ba717ace6440d9f5f7a0