C F 1.Azi va spun si eu o-ntâmplare c-un baiat si-o fata Am F G Cum nu a mai fost si nu va fi nici când Se stiau de mult dar aici la moara-ntr-o vacanta S-au privit în ochi si s-au trezit tacând F C Am C S-au privit si s-au placut iar apoi când au crescut Am C F G Au aflat ca-n viata drumul lor e la început Si venea val dupa val sa îi vada stând la mal C F C Ei traiau un vis ce si-l doreau fara de final. 2.Banuiti si voi ca la nunta lor întreg pamântul Flori a asternut în calea lor covor Au ajuns si ei oameni mari si au copii minune Au trait asa cum s-au iubit arzator Fericiti ca ei nu sunt prea multi oameni pe pamânt De prea multa fericirea lor te trezesti cântând Au ajuns al lumii mit simplu si deosebit Ei au fost atât doi oameni vii care s-au iubit. 3.Fericiti ca ei nu sunt prea multi oameni pe pamânt De prea multa fericirea lor te trezesti cântând O întrebare as avea: Nu suntem si noi asa? Cine oare, sa-mi raspundeti voi, ne va împiedica? |