Mircea Vintilă - Pelicanul

Intro: D A D / F# G(III) / D A / G(III) A D     x2


D      A              D
Un pelican stă-n Cișmigiu
            F#           G(III)
Pleoștit și singur către toamnă
        D                A
Și se părea că nici nu-i viu
           G(III)    A     D
Și nici un zbor nu-l mai îndeamnă.


         A            D
Stă culcușit în puful lui,
          F#           G(III)
Dar poate că, acum, el zboară,
             D          A
Plutind spre Steaua Sudului,
           G(III)   A    D
Prin visul cald din subsuoară.


         F#m            Bm
În visul lui, un stol gigant
          G(III)        D             
Coboară-n Cișmigiu să-l fure,
             Em        D
Zburând spre polul celălalt,
           Em       A
Sfruntând oceanele azure.


          F#m         Bm
Scrutând oceanele din vis,
        G(III)       D
O clipă gâtul lui se saltă
         Em             D
Și ochii mari i s-au deschis,
           Em      A
Trenând pe cenușia baltă.


D      A         D
Ca pelicanul solitar,
         F#            G(III)
Visam în stuful minții mele
         D            A
Un zbor înalt, fără hotar,
           G(III)  A       D
Plutind cu stoluri mari de stele.


          A            D
Spre Cosmosul din care viu,
       F#          G(III)
Pe insula planetei noastre
          D               A
M-aș fi întors într-un târziu,
       G(III)   A       D
Peregrinând din astre-n astre.


        F#m              Bm
Să dezrobesc din strâmte bolți
      G(III)     D
Acele lumi încătușate
          Em          D
Și să-ți ajut să te revolți
       Em           A
Eteric vânt de libertate.


        F#m            Bm
Mi se părea că n-am s-apuc
         G(III)      D
Numai în vis sperata clipă,
         Em             D
Mesaju-n Cosmos să mi-l duc
         Em        A
Cu-nflăcărata mea aripă.


E           B           E
Dar, stâncă dură dac-ar fi,
           G#        A
S-o țină-n bezna ei adâncă,
        E           B
Grăunța-naltelor mândrii
        A      B       E
O să răzbească și prin stâncă!


      B            E         
Rădăcinată-și face loc
      G#            A
Aripa mea prin roca minții
        E             B
Și încolțind penet de foc,
          A    B  E
Zbucnește tainele seminții.


         B           E
Și iată, ceru-i despicat,
             G#              A
Trag vântu-n piept, cu tot nesațiul,
         E              B
Copac de flăcări s-a-nălțat
         A   B     E
A mele-s lumile și spațiul!


Recitativ, pe acordurile din intro: Să dezrobesc din strâmte bolți
                                    Acele lumi încătușate
                                    Și să-ți ajut să te revolți
                                    Eteric vânt de libertate.
  • cantafabule
    27 decembrie 2015 17:47
    Da, intr-adevar, ai dreptate cu F#m. Merci.
  • GandalfTheGrey
    26 decembrie 2015 21:48
    Cred că sună mai bine cu F#m în loc de F#, dar numai în strofele de tip „refren”, care acum au F# și Bm pe primul vers.

    De asemenea, mai există și varianta acustică a piesei, cred că mai potrivită ca referință, pentru cineva care vrea să o interpreteze la chitară, fără acompaniament https://www.youtube.com/watch?v=lLs6F5DOBa0.

    Varianta din clip e în A (la major), deci 5 intervale mai jos (sau capo 7) decât acordurile din pagina asta și nu are schimbare de tonalitate pe ultimele 3 strofe.

Transpunerile de pe acest site reprezintă viziunea personală a utilizatorilor asupra pieselor.
78abcadd3d3ab74b1ab0f9e87c454353
f7e9d1d2-ebba-44ba-8198-e810bddf71a6