versuri: George Ţărnea album: Risipitorul de iubire G D Am hrănit orgoliul ucigând iubiri D7 G şi-mi asum sentinţa iernii din priviri G D Pentru mulţi paiaţă, la puţini îndemn D7 D M-am purtat cu zeii şi fricos şi demn D7 G M-am târât pe burtă, am zburat prin cer D7 G Fără ca vreodată învoit să cer. Partea mea cea neagră cu noroiul mort Părţii mele albe i-a tot fost suport S-au tot rupt din mine cei flămânzi de har Fără să-şi asume ultimul pahar. şi degeaba înger, drac plătit din plin Înălţarea mi-este singurul declin Refren: G Cadd9 G Bun de pus la rană G Cadd9 G Rău de pus la zid C D G Numai eu ştiu taina fiecărui rit Numai eu dau seama Pentru cât am fost Înţeleg desigur: fericit de prost Prea uşor pierd vremea şi prea greu strâng bani Să mai ştiu ce-nseamnă preţul unor ani Dar cu toate-acestea, le ofer mereu Altora de-a valma lasă trupul meu. Numai să nu-nceapă de grăbit ce sunt Vreo scadenţă-n schimbul nimbului de sân ??? starea să nu pot schimba Nici să-i zic iubirii dintrodată ba Prea lumesc de tânăr şi prea-n toi petrec Să-mi oprească firea anii care trec S-or găsi pe urmă despre cel ce-am fost şi cuvinte bune înţelese prost. Refren... |