Nu acum - Lacustră

Em
De-atâtea nopţi aud plouând,
D
Aud materia plângând...
C                         G
Sunt singur, şi mă duce-un gând
B7
Spre locuinţele lacustre.

Şi parcă dorm pe scânduri ude,
În spate mă izbeşte-un val...
Tresar prin somn şi mi se pare
Că n-am tras podul de la mal.

Un gol istoric se întinde,
Pe-aceleaşi vremuri mă găsesc...
Şi simt cum de atâta ploaie
Piloţii grei se prăbuşesc.

De-atâtea nopţi aud plouând,
Tot tresărind, tot aşteptând...
Sunt singur, şi mă duce-un gând
Spre locuinţele lacustre.

G.Bacovia
6Ld5REUUAAAAAA1PBEDya2BDGnf5rYKeKnmYm4Cz
551e762aacbd585c9ecc5d74ee0c41b8