Eb Așa începe totul, ca-ntr-un vis, salve de tun, Bb un foc aprins de mâini înghețate amintindu-și. Eb Și totul se destramă, așa cum ți-am promis Cm și-o să scăpăm, primește-ți sentința ultima oară. Ab Bb Fugim oriunde-ar fi, rămânem orice-ar fi împreună. Ab Gm Bb Oricât ne-ar costa și-orice ar însemna împreună. Eb Pe străzile nopții bețivii trec urlând, Bb urlându-și rugăciunea la clădiri ca și când Eb doar focul ar fi sfânt și-n rest tristețe de canal Cm iar vântul rupe totul și pe mare niciun val. Ab Gm Noi alergăm, noi evadăm împreună. Ab Gm Bb Oricât și orice ar mai putea însemna împreună. Eb Și ce sens are tot? N-o să știm prea curând. Bb N-a rămas chiar nicio urmă, niciun sens, niciun cuvânt? Db Întreb și iar întreb și-aud doar marea foșnind. Cm ”E-așa frumoasă viața, de ce s-o irosești trăind?” Ab Gm Fugim cât putem, trăim cât putem împreună. Ab Gm Bb Orice-ar însemna, oricât ar mai conta – împreună. Eb E târziu fără tine și focul e stins și Bb nu mai am habar – cine-a pierdut, cine-a învins? Eb Așa se sfârșește, exact ca-ntr-un vis, Cm adică fără soluții, neclar și imprecis. Ab Bb În vis alergăm, în vis luminăm mână-n mână. Ab Gm Bb Orice-ar mai putea însemna. Împreună. Eb |