Vali Șerban - Avram Iancu

Intro: Em C Am B7 Em


                         
Câmpenii, Abrudul şi Vidra se scoală,
                              
Se scoală Ardealul, cu toate din poală, 
           
E semn de răscoală
           Am       D        G
Şi stelele au de șoptit un mesaj:
   C         Am                  Em
“Urmați-l pe Iancu, români! Şi curaj! 
   B7         Em
Şi haideţi la Blaj!”. 


     C            G          Am       Em
Nu-i demn de-un popor să tot umble cu jalba
   Am       Em        Am      C
Şi Turda şi Clujul şi Deva şi Alba
    B7         Em
I-aşteaptă lui talpa,
  C      G        Am     Em
E regele dacilor, Iancu Avram
   Am      Em         Am       C
Şi el este astăzi, precum tot eram,
  B7      Em
Lumină de neam.
 

                  Am            Em       Am            Em
      Refren: Din Vidra pân’ la cer, din Ţebea pân’ la cer,
                   Am          B7          Em
              Sunt ochii lui albaştri ce rămân 
                Am        Em      Am           Em
              Supremul adevăr, magnetic şi stingher,
               Am        B7        Em
              Icoană a poporului român. 


                  Am            Em       Am            Em
              Din Vidra pân’ la cer, din Ţebea pân’ la cer,
                   Am          B7          Em
              Sunt ochii lui albaştri ce ramân 
                Am        Em      Am           Em
              Supremul adevăr, magnetic şi stingher,
               Am        B7        Em C  Am B7 Em
              Icoană a poporului romââân. 


Pe Iancu urmaţi-l şi moţii urmaţi-i,
Trezească-se morţii, adună-se fraţii
Şi cânte Carpaţii,
Acum România e toată-n Ardeal,
Islazul şi Putna vin, iată, real
Spre albul lui cal.

 
Şi Horea şi Cloşca se-adună din roată,
Crişan scoate ştreangul de sub beregată,
Iisus se arată, 
O mie de ani de istorie grea
Şi Decebal parcă-n privire i-ar sta
Şi-n inima sa. 


      Refren:


Lui Iancu-nchinare, el e cel mai mare,
Pe jos dacă merge sau trece călare,
Lui Iancu-nchinare, 
La fluiera lui să veniţi, patrioţi, 
El patria noastră o mută în toţi, 
El, moţ între moţi. 


Şi suntem sătui de hoţii şi minciună,
Ardealul e parte curată şi bună
Din Ţara Română, 
Bărnuţiule drag, nu-i Ardealul pustiu,
Vreau baie la Vidra, când n-am să mai fiu 
Şi şcoală-n Sibiu. 


      Refren:


De-ar fi să existe şi zece Viene
Şi-un glob bicefal plin de păsări viclene,
Noi tot nu ne-am teme, 
Cât suntem români şi urmaşi de români,
Cu ţara în suflet şi armele-n mâini,
Ne suntem stăpâni! 


Dar iată că Iancu deodată se stinge, 
Rugina de armele lui se atinge, 
Pe ochii lui ninge, 
Acum nu mai are nici oaste, nici cal
Şi Iancu se stinge din traiul real
Devine Ardeal!


      Refren: