A F# De dimineață, doar într-un tricou apari, B Somnoroasă, am făcut eu ceai. A F# Ce fericire, numai pentru mine ești B Fata-n boxeri și-n tricoul alb. D Em F# Încă cinci minute să ne cuibărim... Am râs aseară Când goală ai ieșit din duș Și ți-ai pus tricoul alb. Urma să facem dragoste și n-avea rost Să-l îmbraci, dar așa ești tu. Încă un minut, să ne cuibărim... Apoi în lume o să ieși Și devii femeie. D Em F# Până diseară tricoul alb mi-anesteziază pielea uscată în lipsa ta. Mă duc la muncă, sunt un ciudat care în pauza de prânz vorbește c-un tricou. Și paralizez la gândul că aș fi putut să nu te am, o, Doamne, Aș vrea să-nvăț să dăruiesc la fel de mult cât te iubesc, O, Doamne, cât te iubesc! Ajungi acasă și mă aștepți, ești adevărată. A fost o vreme când nu mai credeam că iubirea-i altceva decât pretext pentru-n roman. Acum zâmbesc, nu pot să cred, iubirea face duș și eu întins aștept... Zâmbesc ca prostul, aștept să iasă, să-și pună boxeri și tricoul alb. |