Parca ieri te-am vazut
        
Si m-ai prins c-un sarut!
                       
Parca ieri a fost clipa aceea

Când de mijloc m-ai prins
      
Si cu vorbe-ai aprins
                     
În faptura-mi curata femeia.
Cu saruturi fierbinti 
Ai stiut sa ma minti
Si sa-mbeti dragostea mea de fata!
Ai plecat, am zâmbit
Dar ce mult te-am iubit
N-ai sa stii niciodata, niciodata!

Când pe strazi, mai apoi
Ne-ntâlneam amândoi
Ca o trista readucere-aminte,
Eu cu altul mergând
Si la bratu-i râzând
Tu cu alta femeie în minte.
Râsul meu prefacut
Deseori te-a durut,
Dar de patima-mi nevinovata,
Si de ceasuri târzii
Când doream ca sa vii
N-ai sa stii niciodata, niciodata

Orisicât vei cata
Si te vei întreba
Pentru ce îmi ascund astazi privirea
Tu ma crede de vrei
Ca pe alte femei
Ce ti-au dat cu minciuna, iubirea.
Cum poti tu sa-ntelegi
Ca stau ceasuri întregi
Sa privesc casa ta luminata,
Si cu sufletu-nfrânt,
Cum te chem si cum plâng,
N-ai sa stii niciodata, niciodata!
 
Când vei îmbatrâni
Si îti vei aminti
De atâtea femei trecatoare,
Ele-or trece prin gând
Si-ai sa spui suspinând
Ca iubirea-i un flutur pe-o floare.
Va veni rândul meu
Si voi trece si eu
În aceeasi rochita-mbracata,
Din atâte femei 
Cât au plâns ochii mei
N-ai sa stii niciodata, niciodata!
 
Refren:
                                
Niciodata, niciodata, niciodata, niciodata
                                
Niciodata, niciodata, niciodata, niciodata