F G C Am Iar te-ai lipit de pragul meu, străino F C G Cu ce pot să-ţi fiu oare de folos F G C Ţi-e frig şi vrei în casă haide, vino F G De ce priveşti mereu numai în jos? Am Em Priveşte-mă în faţă şi vorbeşte F G Simt c-ai să-mi spui ceva şi nu ştiu ce Am Em Cum stai sub poartă, lampa mă orbeşte F G şi văd că eşti doar un fluture Încet, de rele(??), cupele sunt stoarse şi pân-la urmă-n zborul tău de vis Tu vei sfârşi cu aripile arse Alături, pe măsuţa mea de scris Eu te voi lua în palme pe-ndelete şi voi sufla cenuşa de pe trup Te voi fixa cu acul pe perete Dar aripile am să ţi le rup Căci aripile, aripile tale Sunt spaima nopţii mele infernale Sunt spaima nopţii mele infernale... |