versuri: Dan Verona (după basmul "Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte" de Petre Ispirescu) album: Secunda 1(1988) I: A Bm D E Zice-se că-n astă lume, A Bm D E mai în jos, mai sus, cumva A Bm D E ar trăi o ghionoaie A Bm D E și o scorpie, sau așa... F#m Bm Rele sunt că nu e bine E A o dată a le vedea D A dar n-au fost așa tot timpul E A cică-au fost femei cândva II: A Bm D E Iată că-ntr-o bună seară A Bm D E înarmat cu o chitară A Bm D E trece Făt-Frumos călare A Bm D E singurel pe drumul mare Scorpia și Ghionoaia cum îl văd pornesc ca ploaia Însă el știa secretul care bântuie duetul F#m Bm Pune mâna pe chitară E A și începe-a le cânta D A "Nu uitați în astă-seară E A că ați fost femei cândva!" III: Știu, puterea voastră-i mare Floarea ce-o atingeți oare Știu, norocul nu mai știe de la mic la ananghie Vă propun s-oprim năpasta cu chitara-n seara asta Dacă altfel nu se poate, Dup-aceea ne vom bate! Numai câteva cuvinte și-apoi vine lupta grea Aduceți-vă aminte că ați fost femei cândva! IV: Scundurându-și coama calul aștepta să-nceapă balul și când vaiet la cerul să apară perucherul Dar în loc să-ntoarcă foaia, scorpia și ghionoaia ca-ntr-o poză cam bizară se-aplecară spre chitară "Să arunci pe noi văpaie, ce barbaresc obicei!" Scorpia și ghionoaia: "Hai odată, ???!" V: Dar nu ține prea mult poza și le-apucă iar nevroza c-a plecat din nou călare Făt-frumos pe drumul mare Ei i-au spus în care parte este viață făr'de moarte nu-i nimic însă povara e că lui i-au spart chitara Numai câteva cuvinte le făcură viața grea "Aduceți-vă aminte că ați fost femei cândva!" |