Tudor Gheorghe - Dans

C
Toamna îmi îneacă sufletul în fum...
                                        G
Toamna-mi poartă în suflet roiuri de frunzare.
C                Am  Dm  C
Dansul trist al toamnei îl dansăm acum,
          G              C
Tragică beţie, moale legănare...

C              G                    C
Ochii mei au cearcăn. Ochii tăi îs puri.
          G                    C
Câtă deznadejde paşii noştri mână!
F             C       G           C
Ca un vânt ce smulge frunza din păduri,
 F            C       G          C
Ca un vânt ce-nvârte uşa din ţâţână...

Maine dimineaţă o să fim străini,
Vei privi tăcută mâine dimineaţă
Cum prin descărnate tufe, în grădini,
Se rotesc fuioare veştede de ceaţă...

Şi-ai să stai tăcută cum am stat şi eu,
Când mi-am plâns iubirea destramată-n toamnă,
Şi-ai să-asculţi cum cornul vântului mereu
Nourii pe ceruri către zări îndeamnă.

Sângeră vioara neagră-ntre oglinzi.
Gândurile-s moarte. Vrerile-s supuse.
Fără nicio şoaptă. Numai să-mi intinzi
Braţele de aer ale clipei duse.
Fără nicio şoaptă. Numai să-mi intinzi
Braţele de aer ale clipei duse.