Vasile Șeicaru - Dragostea, destin străvechi

Intro: Dm Gm E A / Gm A# C F A   x2


Dm                            A
Iubita mea, din toate câte-au fost
                               Dm
Și câte vor mai fi de-acum sub soare,
C                             F
Te-am învăţat, amarnic, pe de rost,
E                            A
Tu, cea dintâi şi ultimă-ntâmplare.


Eu nu ştiu dacă am avut noroc,
Iubirea noastră-i fără de regie,
Dar, zilnic, noi avem acelaşi loc
Spre trenul ce-a pornit spre veşnicie.


              Dm   Gm       E        A
      Refren: Dragostea-i destin străvechi
              Gm   A#   C   F     A
              Cu cireşe la urechi,
              Dm   A#    E      A
              Ne iubeşte dulce-amar,
              Gm    A#    C     F   A
              N-are vreme de cântar.


Eu nu ştiu dacă-i bine sau e rău,
Dar, de-am trăi în veacuri separate,
Aş cere să mă nasc în veacul tău,
Căci fără tine viaţa nu se poate.


Și când visez în noapte, uneori,
Că te răpeşte o străină zare,
Îţi jur pe toate sfintele ninsori,
Pedeapsă ca aceasta nu-i mai mare.


      Refren:


Iubita mea, cândva, într-adevăr,
Într-un amurg neliniştit de vară,
Vom fi ca două jumătăţi de măr,
Uitate pe o bancă într-o gară.


Și chiar de-ar fi să vină cineva
Să le lipească simplu înc-odată,
Întregul măr din nou va lumina,
Căci n-am trişat iubirea niciodată.


      Refren:


Outro: Dm Gm E A / Gm A# C F A   x2